Stimularea monologului interior, o noua forma de terapie

Cercetatorii au descoperit ca autistii au mecanismul cognitiv care face posibil monologul interior intact. Acest lucru sugereaza faptul ca un copil autist ar putea fi invatat sa foloseasca aceasta abilitate pentru a face fata mai bine vietii de zi cu zi.  “Este foarte important ca oamenii sa fie capabili sa poarte conversatii cu ei insisi, la nivel mintal. Acest lucru ne ajuta sa gasim rezolvari pentru probleme si ne linisteste. Faptul ca autistii au acest mecanism intact, indica o noua directie de terapie“, au declarat savantii. Chiar daca autistii nu folosesc acest mecanism asa cum il folosesc oamenii neurotipici, el le-ar putea fi mare ajutor, daca este “antrenat” asa cum trebuie. Rezultatele cercetatorilor indica faptul ca terapeutii ar trebui sa gaseasca o metoda terapeutica bazata pe “predarea” unor lectii de monolog interior.

Savantii au mai sugerat si faptul ca s-ar putea ca autistii sa invete mai bine si mai temeinic anumite lucruri daca se mizeaza pe o abordare verbala, in loc de vizuala.

“Copii care se dezvolta dupa tipare conventionale, au tendinta sa poarte conversatii cu ei insisi, cu voce tare. Monologul interior incepe sa prinda contur in jurul varstei de 7 ani. Din cauza faptului ca foarte multi copii autisti sar peste faza conversationala, din cauza problemelor de exprimare, monologul lor interior ar putea fi precar. Ar fi utlil ca, in jurul varstei de 6, 7 ani, micutii cu autism sa urmeze tratamente care sa ii ajute sa dezvolte o forma de monolog interior”, a declarat Edward Williams, medic psihiatru. Studiul care a ajuns la aceste concluzii a fost efectuat de specialistii de la Universitatea din Bristol si City University Londra. Subiectii s-au impartit in doua categorii: 15 adulti cu autism inalt-functional si 16 adulti neurotipici.

Voluntarilor li s-a cerut sa dea un test pentru depistarea abilitatilor de “planuire”. In mod obisnuit, oamenii fara autism ar gandi in cuvinte in cazul acestor teste.

Cand celor doua grupuri li s-a cerut sa faca testul in timp ce rosteau cu voce tare un anumit cuvant, menit sa le distraga atentia, subiectii neurotipici au intampinat mai multe probleme decat cei cu autism.

“In cazul autistilor, nu am reusit sa le distragem atentia deloc. Asta sugereaza ca, spre deosebire de adultii neurotipici, autistii nu folosesc monologul interior pentru a concepe un plan de actiune“, a declarat Williams.

In alta ordine de idei, un alt sutdiu efectuat de curand asupra autismului, a aratat ca acesta ar putea fi diagnosticat imagistic incepand cu varsta de 6 luni. Diagnosticul se pune pe baza investigatiilor de tip RMN, care monitorizeaza activitatea cerebrala a pacientului.

Mai mult, acelasi tip de investigatie ar putea avea rol profilactic, servind la depistarea tiparelor neobisnuite de activitate cerebrala de la o varsta si mai mica. Aproximativ 1 copil din 100 va avea o forma de autism care va deveni evidenta in jurul varstei de 2 ani. Statisticile spun ca aproximativ 1% din intreaga populatie a lumii sufera de autism.

Vestea buna este ca, odata depistate aceste tipare, ele pot fi modificate pentru ca efectele tulburarii sa fie mai putin devastatoare pe termen lung. Cercetarile au fost sponsorizate de fundatia caritabila “Autistica” si de Consiliul Medical Pentru Cercetare, din Anglia.